Am pus in aceste versuri, o evidenta „atmosfera” melancolica. Daca ai regasit in aceasta creatie lirica, o rezonanta spirituala, atunci am o satisfactie ca autor. Din punct de vedere uman, mi-as dori sa nu stiu sa exprim o astfel de ambianta spirituala, sau daca totusi o fac, atunci nimeni sa nu o inteleaga si sa nu armonizeze cu ea. Din pacate, ambianta evocata in aceste versuri, este o stare spirituala care face parte din „bagajul” de experiente fundamentale, al fiintei umane. Chiar daca nota de melancolie si dramatism din poezia mea este evidenta, as dori sa-ti subliniez un aspect care probabil este mai greu de observat; in ultimele trei versuri, am „creionat” demnitatea unei renuntari, prin care mi-am dorit sa sugerez forta naturala de reechilibrare sentimentala a spiritului uman. Sper sa te „nimereasca” si aceasta sugestie, chiar daca ea este mai subtila decat mi-am dorit.
Si eu iti doresc un an nou cu multe bucurii, printre care sa se strecoare imagini si cuvinte frumos asezate, din partea mea! 😀
Da, am simtit si spiritualitatea conditiei umane si melancolismul… tocmai de aceea spun ca ma regasesc. Cat despre ultimele trei versuri, greu de observat sau nu, subtilitatea renuntarii am bagat-o de seama… dar stii vorba aia „usor de zis”…
Toate cele bune si tie si inspiratie cat cuprinde! 🙂
Dintr-un vârtej de litere ce roteşte deasupra cãrţii tale din fundal ai aşezat ca prin puterea minţii, cele mai alese cuvinte şi le-ai dus în zona liricã, când citesc ceva ce reuşeşte sã mã profunzeascã de obicei aleg sã mã bucure în tãcere.
Dar atunci nu ai mai şti cu precizie cã faci o treabã extraordinarã şi risc sã vãd din ce în ce mai rar capodopere de acest fel, felicitãri!
Cred ca este cel mai placut mesaj, pe care l-am primit aici, in blogosfera „de litere” si nu gasesc in acest moment cuvinte potrivite, care sa exprime ce simt! Viata reala mi-o petrec printre cifre (inginer) si pentru a scrie o poezie, trebuie sa fac lungi calatorii, intre marginile spiritului meu. Din acest motiv ma simt mereu ca un „intrus”, in blogosfera literara. Mesajul tau atenueaza putin acesta perceptie si-mi ofera satisfactia senzatiei, ca pot sa contribui si eu cu o picatura, la acest ocean virtual de spiritualitate. Imi doresc enorm, ca in viitor sa pot gasi suficienta inspiratie, incat sa nu te dezamagesc, si sa pot crea si alte momente de rezonanta spirituala. In general este o dorinta greu de materializat, deoarece, de cele mai multe ori „frumusetea” nu se afla in talentul scriitorului, ci in ochii si sufletul cititorului! Eu doar sper sa reusesc, sa o „scot” de acolo, cu ajutorul unor cuvinte frumos asezate!
Foarte frumos ai rãspuns mesajului meu, mulţumesc! Mã bucur cã a reuşit sã îţi mai schimbe percepţia la adresa ta şi cred cã aici ar trebui sã fi mai puţin modest! 🙂 o zi frumoasã!
Am avut o zi chiar foarte frumoasa, datorita acestui mesaj venit din „Inaltul Cerului”, care s-a strecurat cumva, printre norii londonezi! 😀
Mã bucurã enorm! Întradevãr de acolo de sus din Înaltul sufletului meu de fiecare datã, pentru toţi oamenii frumoşi!
Foarte fascinante postari(eu te urmaresc,ma poti urmari si tu,iar daca vrei ma poti recomanda si la altii)
In primul rand as dori sa-ti urez „Bun venit in blogosfera”!!! Iti multumesc pentru apreciarea „fascinanta”! Dupa cum ai observat, pasiunea mea este poezia si blogul este dedicat exclusiv acestei pasiuni. Chiar daca as da curs invitatiei tale si as dori sa urmaresc blogul tau, limba turca ar fi un obstacol insurmontabil pentru mine! Ar trebui sa cauti bloggeri care sa poata intelege postarile tale si cu care sa poti stabili o comunicare, pe baza preocuparilor comune! Daca iti place poezia, atunci esti binevenita oricand in spatial meu virtual-liric, dar eu sunt nevoit sa declin, cu regret, invitatia ta la reciprocitate, din motivul expus anterior.
Nu este blogul meu ala in alta limba si fa cum doresti
WordPress trebuie sa-si ceara scuze! Cred ca a fost vorba de o problema tehnica! Cand am vrut sa accesez blogul tau, am fost directionat pe un site comercial de informatica, in limba turca, care avea in „arhiva”, luna ianuarie 2016!? Asa se explica primul meu mesaj! Nu mi s-a mai intamplat pana acum! Vad ca lucrurile au intrat in normalitate, asa ca pot sa-ti urez „Bine ai venit in micul meu spatiu liric”!!!
Domnule Aliosa, vizita pe care am facut-o pe blogul dumneavoastra, a fost mai trista decat „In vizita”, de pe blogul meu. Problema este ca eu pot schimba oricand „tonul”, scriind ceva vesel. Dumneavoastra insa, din pacate, nu veti avea ocazia prea curand sa scrieti ceva pozitiv, despre politica romaneasca! Si eu va multumesc ca mai „treceti” pe la mine, din cand in cand! Constat ca fiecare zi pe care o petrec ca cetatean al Romaniei, este o umilinta si gasesc o usoara consolare, prin prezenta in spatiul virtual-liric.
Cumva ,mi-a scapat ! Iata ,o incadrez cu titlu de onoare in „buchetul de poezie pura ” ! Mi-ai transmis prin ea ,cateva „dictionare mute”,pe care le tot rasfoiesc …
Nu … nu mi-a scapat! l-am citit de cand l-ai scris! Am revenit de cateva ori cu speranta ca voi gasi inspiratia pentru un raspuns pe masura. Din pacate a trebuit sa renunt! Este probabil cel mai frumos mesaj pe care l-am primit in blogosfera si nu am gasesit o replica demna. Am doar vibratie! Nu mi-am imaginat ca jocul meu de cuvinte, ar putea fi apreciat vreodata de cineva (cultivat), ca fiind „poezie pura”!? Sunt doar un inginer care inca mai cauta printre literele mesajului tau, o frantura de ironie, care sa opreasca vibratia!
In cazul de fata „multumesc” imi pare ceva stupid, dar altfel nu-mi ramane decat … tacerea!
JoculDeCuvinte 
Wow… cat de frumos! Fara cuvinte… Mi-a mers la suflet pentru ca m-a nimerit perfect in clipa asta!
O zi frumoasa! (si LA MULTI ANI pentru noul an!)
Am pus in aceste versuri, o evidenta „atmosfera” melancolica. Daca ai regasit in aceasta creatie lirica, o rezonanta spirituala, atunci am o satisfactie ca autor. Din punct de vedere uman, mi-as dori sa nu stiu sa exprim o astfel de ambianta spirituala, sau daca totusi o fac, atunci nimeni sa nu o inteleaga si sa nu armonizeze cu ea. Din pacate, ambianta evocata in aceste versuri, este o stare spirituala care face parte din „bagajul” de experiente fundamentale, al fiintei umane. Chiar daca nota de melancolie si dramatism din poezia mea este evidenta, as dori sa-ti subliniez un aspect care probabil este mai greu de observat; in ultimele trei versuri, am „creionat” demnitatea unei renuntari, prin care mi-am dorit sa sugerez forta naturala de reechilibrare sentimentala a spiritului uman. Sper sa te „nimereasca” si aceasta sugestie, chiar daca ea este mai subtila decat mi-am dorit.
Si eu iti doresc un an nou cu multe bucurii, printre care sa se strecoare imagini si cuvinte frumos asezate, din partea mea! 😀
Da, am simtit si spiritualitatea conditiei umane si melancolismul… tocmai de aceea spun ca ma regasesc. Cat despre ultimele trei versuri, greu de observat sau nu, subtilitatea renuntarii am bagat-o de seama… dar stii vorba aia „usor de zis”…
Toate cele bune si tie si inspiratie cat cuprinde! 🙂
Pentru „Joia altor puncte de vedere” 🙂
Zi faină!
Iata un moment in care regret ca nu am un cont de Facebook!
Dintr-un vârtej de litere ce roteşte deasupra cãrţii tale din fundal ai aşezat ca prin puterea minţii, cele mai alese cuvinte şi le-ai dus în zona liricã, când citesc ceva ce reuşeşte sã mã profunzeascã de obicei aleg sã mã bucure în tãcere.
Dar atunci nu ai mai şti cu precizie cã faci o treabã extraordinarã şi risc sã vãd din ce în ce mai rar capodopere de acest fel, felicitãri!
Cred ca este cel mai placut mesaj, pe care l-am primit aici, in blogosfera „de litere” si nu gasesc in acest moment cuvinte potrivite, care sa exprime ce simt! Viata reala mi-o petrec printre cifre (inginer) si pentru a scrie o poezie, trebuie sa fac lungi calatorii, intre marginile spiritului meu. Din acest motiv ma simt mereu ca un „intrus”, in blogosfera literara. Mesajul tau atenueaza putin acesta perceptie si-mi ofera satisfactia senzatiei, ca pot sa contribui si eu cu o picatura, la acest ocean virtual de spiritualitate. Imi doresc enorm, ca in viitor sa pot gasi suficienta inspiratie, incat sa nu te dezamagesc, si sa pot crea si alte momente de rezonanta spirituala. In general este o dorinta greu de materializat, deoarece, de cele mai multe ori „frumusetea” nu se afla in talentul scriitorului, ci in ochii si sufletul cititorului! Eu doar sper sa reusesc, sa o „scot” de acolo, cu ajutorul unor cuvinte frumos asezate!
Foarte frumos ai rãspuns mesajului meu, mulţumesc! Mã bucur cã a reuşit sã îţi mai schimbe percepţia la adresa ta şi cred cã aici ar trebui sã fi mai puţin modest! 🙂 o zi frumoasã!
Am avut o zi chiar foarte frumoasa, datorita acestui mesaj venit din „Inaltul Cerului”, care s-a strecurat cumva, printre norii londonezi! 😀
Mã bucurã enorm! Întradevãr de acolo de sus din Înaltul sufletului meu de fiecare datã, pentru toţi oamenii frumoşi!
Foarte fascinante postari(eu te urmaresc,ma poti urmari si tu,iar daca vrei ma poti recomanda si la altii)
In primul rand as dori sa-ti urez „Bun venit in blogosfera”!!! Iti multumesc pentru apreciarea „fascinanta”! Dupa cum ai observat, pasiunea mea este poezia si blogul este dedicat exclusiv acestei pasiuni. Chiar daca as da curs invitatiei tale si as dori sa urmaresc blogul tau, limba turca ar fi un obstacol insurmontabil pentru mine! Ar trebui sa cauti bloggeri care sa poata intelege postarile tale si cu care sa poti stabili o comunicare, pe baza preocuparilor comune! Daca iti place poezia, atunci esti binevenita oricand in spatial meu virtual-liric, dar eu sunt nevoit sa declin, cu regret, invitatia ta la reciprocitate, din motivul expus anterior.
Nu este blogul meu ala in alta limba si fa cum doresti
WordPress trebuie sa-si ceara scuze! Cred ca a fost vorba de o problema tehnica! Cand am vrut sa accesez blogul tau, am fost directionat pe un site comercial de informatica, in limba turca, care avea in „arhiva”, luna ianuarie 2016!? Asa se explica primul meu mesaj! Nu mi s-a mai intamplat pana acum! Vad ca lucrurile au intrat in normalitate, asa ca pot sa-ti urez „Bine ai venit in micul meu spatiu liric”!!!
Multumesc
Multumesc pentru VIZITA ! 🙂
Aliosa.
Domnule Aliosa, vizita pe care am facut-o pe blogul dumneavoastra, a fost mai trista decat „In vizita”, de pe blogul meu. Problema este ca eu pot schimba oricand „tonul”, scriind ceva vesel. Dumneavoastra insa, din pacate, nu veti avea ocazia prea curand sa scrieti ceva pozitiv, despre politica romaneasca! Si eu va multumesc ca mai „treceti” pe la mine, din cand in cand! Constat ca fiecare zi pe care o petrec ca cetatean al Romaniei, este o umilinta si gasesc o usoara consolare, prin prezenta in spatiul virtual-liric.
Cumva ,mi-a scapat ! Iata ,o incadrez cu titlu de onoare in „buchetul de poezie pura ” ! Mi-ai transmis prin ea ,cateva „dictionare mute”,pe care le tot rasfoiesc …
Nu … nu mi-a scapat! l-am citit de cand l-ai scris! Am revenit de cateva ori cu speranta ca voi gasi inspiratia pentru un raspuns pe masura. Din pacate a trebuit sa renunt! Este probabil cel mai frumos mesaj pe care l-am primit in blogosfera si nu am gasesit o replica demna. Am doar vibratie! Nu mi-am imaginat ca jocul meu de cuvinte, ar putea fi apreciat vreodata de cineva (cultivat), ca fiind „poezie pura”!? Sunt doar un inginer care inca mai cauta printre literele mesajului tau, o frantura de ironie, care sa opreasca vibratia!
In cazul de fata „multumesc” imi pare ceva stupid, dar altfel nu-mi ramane decat … tacerea!
Vibrația îşi are sensul , deoarece ironia nu exista .